Postări etichetate cu “fotografie romaneasca”

Tipografia Ramuri, Craiova, 1914

photomuse.net în documentare la

Biblioteca Aman Craiova- Colecții speciale

Din link în link am ajuns fără să îmi dau seama să răsfoiesc catalogul online al Bibliotecii Aman din Craiova. Veneam pe “autostrada www” direct de la Biblioteca Academiei din București unde căutasem date despre  prima carte românească despre fotografie: Tratat de fotografie, București 1895, auto G. V. Cordea.  Potul l-am găsit  în numărul 3/1939 al revistei interbelice Fotografia pe care am digitizat-o și am pus-o gratuit la dispoziția celor interesați pe platforma Photomuse.net.

După ce am iscodit catalogul online la Bibliotecii Academiei, mi-am propus să testez pe același subiect și potențialul bibliotecii craiovene, despre care știam că deține în depozite o colecție impresionantă de carte veche. 

Surpriza nu a întârziat să apară, am tastat câteva cuvinte cheie stând confortabil la biroul de acasă, timp în care “motorașul” bibliotecii m-a direcționat imediat către perla coroanei: De la fotografie la cinematograf (cu figuri), tipografia Ramuri, 1914.

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Putem spune, până la proba contrarie, ca am identificat prima carte despre fotografie tipărită la Craiova. Autorul este un craiovean despre care  nu aveam nicio informație: Marin Demetrescu. Am dat fuga la Bibliotecă și în câteva minute am primit volumul la sala de lectură iar în alte câteva minute m-am convins că răsfoiesc  un exemplar care, după 108 ani de la apariție, trăiește intens prin informația și stilul prietenos pe care îl adoptă autorul. Marin Demetrescu este la data tipăririi cărții “Profesor la liceul și la gimnaziul militar din Craiova” .  

Citez în continuare câteva fraze din prefața cărții păstrând întocmai ortografia originală de început de secol XX: 

Despre invenții și inventatori: 

“O invențiune nu răsare dintr’odată și întreagă din mintea unui singur cercetător, așa cum se crede de obicei. Telegrafia fără sârmă nu este descoperirea numai a lui Marconi, cinematograful nu se poate pune numai pe seama francezilor Lumiere; iar aeroplanul nu este opera exclusivă a unuia sau altuia dintre numeroșii cuceritori ai aerului. 

Pentru ca o invenție să se închege și să ajungă și folositoare- două lucruri care multă vreme stau departe unul de altul- e nevoie de sforțările migăloase ale unei legiuni de cercetători din toate neamurile mai înaintate. Fiecare din aceștia, aduce, la sfârsitul a zeci de ani de muncă, câte o parte, neînchipuit de mică, din întocmirea care va fi, poate peste un veac ori chiar mai multe, o descoperire. Cu toată mulțimea lucrătorilor, clădirea se ridică încet, materialul adus de fiecare fiind puțin. 

Faptele, care se vor lega într’o invențiune se descopăr izolate, fără să se cunoască și chiar fără să bănuiască, că odată se vor găsi împreună. Numai cu timpul descoperirile singuratice se chiamă, se apropie, se mai schimbă pentru ca să se poată învoi și din îmbinarea lor armonioasă iese ceva nou și util. 

In această îndelungată și necurmată muncă de pregătire și de înfăptuire a unei invențiuni, norocul și nenorocul își au partea lor de amestec. Unii cercetători mai norocoși, izbutesc să iasă în primele rânduri și să-ți lase numele nepieritor; alții, tot atât de harnici și pricepuți, dar nenorocoși, sunt întrecuți de cei dintâi, rămân în umbră ori sunt cu desăvârșire uitați; unul, legănat de visuri îndreptățite de îmbogățire, moare în sărăcie; altul, mai părtinit, are și câștigul bănesc cu toate că darul lui se poate să fi fost mai modest. 

Astfel naște o invenție și așa se face progresul: prin conlucrarea a numeroase străduinți neobosite……” 

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Pentru că Wikipedia nu deține informații, am ajuns tot la Biblioteca Aman unde am găsit o secțiune în care sunt prezentate personalitățile locale care de-a lungul timpului s-au remarcat în domeniul cultural sau științific. Găsim aici numai puțin de 884 personalități care s-au născut în Craiova sau în împrejurimi, care au avut o activitate deosebită în această zonă într-o anumită perioadă a vieții lor, care s-au stabilit în Craiova sau care au învățat la școli prestigioase din Craiova.  

Autorul cărții, profesorul Marin Demetrescu, s-a născut in 1881 la Maglavit și a fost absolvent al Facultății de Farmacie din București.  

Din 1923 pană la sfârșitul vieții, în 1936, s-a preocupat de înființarea și funcționarea unui muzeu de Istorie naturală la Craiova. Mai multe referințe puteți găsi aici

“Ce este și ce poate da fotografia 

Dar de îndată ce se arătă și se desăvârși, iată ce foloase a tras lumea de pe urma ei: 

A dat tuturor, fără deosebire de stare, putința de a-și vedea chipul lor așternut pe o hârtie în linii cu totul asemănătoare. Fixând astfel pentru vecinicie icoana omului trecător pe pământ, nu numai că a apropiat unii de alții pe cei săraci de cei bogați, dar a întins legături între cei ce trăesc încă și cei care nu mai sunt. Răsfoind un album sau privind un portret, cel rămas în viață trăește câteva clipe de amintiri…..

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Prietenoasă cu ori cine s’a îndreptat către ea cu dorința de a o cunoaște, însoțește în călătoriile lui, pe prietenul ei fotograful amator și adună pentru acesta priveliștele cele mai frumoase pe care le-a întâlnit, împodobite, la nevoie, cu unele din culorile lor firești.

In tovărășia microscopului, care a descoperit o lume de făpturi nevăzute de ochi, fotografia a îngăduit învățatului să studieze mai bine aceste ființi printre care avem prieteni și dușmani. 

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914-
Biblioteca Aman Craiova-2022

 

Răspândirea cunoștintelor de orice fel este astăzi mult ușurată prin figurile, care se pun alături ca să dovedească cele ce se afirmă. Cărțile, revistele, jurnalele, sânt pline de imagini pe care dintru întâi lumina le-a desemnat.”

Revenind la cartea tipărită la tipografia Ramuri am remarcat termenii arhaici “mașină de fotografiat” “camera neagră” folosiți într-un limbaj pedagogic colocvial, demn de un blogger contemporan. 

“Cea mai simplă mașină de fotografiat este camera neagră 

Camera neagră- mai zisă și întunecoasă- nu este, cum s’ar crede după nume, o încăpere taincă, fără pic de lumină, în care osândiții sau numai bănuiții să fie puși la chinuri groaznice. Nu e nici măcar o odaie vrăjită, lăcaș al duhurilor rele și spaima vecinilor ori a trecătorilor. Chiar odaia în care locuim se poate schimba într-o cameră neagră dacă lăsăm perdelele, astupăm bine ferestrele ca să facem întuneric și păstrăm numai o mică ferestruică de o palmă pe unde să pătrundă lumina înăuntru… „

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Dacă v-am stârnit curiozitatea în legătură cu prima carte românească de fotografie tipărită la Craiova în 1914, puteți continua lectura aici, pe site-ul Bibliotecii Aman unde veți descoperi lucruri interesante despre tovărășia parafată prin contract dintre Niepce și Daguerre, despre revoluția lui Talbot, cel care a introdus hârtia ca suport fotografic….şi multe altele. Pentru acces la exemplarul digitizat trebuie să vă logaţi cu user şi parola!

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Cartea  a fost deja digitizată și urcată în catalogul electronic, prilej cu care mulțumesc personalului bibliotecii Aman din Craiova pentru promptitudinea, operativitatea și deschiderea acordată propunerii de a promova acest volum valoros pentru istoria fotografiei.

Almanahul Ramuri 1929, Craiova

Fotografii din reviste românești interbelice

text, digitizare: Al. Cîrțu/ D. Delureanu

Pe la 1900, Craiova se afla în plin proces de dezvoltare și era deja un important centru comercial și juridic regional.

In acest context, doi tineri entuziaști, C. Făgețel și D. Tomescu  înființează  la 5 decembrie 1905 revista „Ramuri” și apoi Tipografia Ramuri, zece ani mai târziu (1915). Puțină lume știe că între 1915-1927 revista Ramuri a fost condusă chiar de Nicolae Iorga.

Tipografia Ramuri își va avea sediul în Palatul Ramuri, construit în 1920. Clădirea este în picioare și azi, numai destinația a fost schimbată, găzduind actualul Muzeu de Științe ale Naturii.

Iată câteva fotografii din interior cu luxosul „birou al direcțiunii”

și din sala de conferințe

Fotografiile au fost publicate în Almanahul Ramuri, o raritate  bibliofilă, număr festiv, 1905-1929, tipărit la Craiova. Materialul prezentat a fost scanat din exemplarul numărul 157 ,care face parte din tirajul de 200 de exemplare pe hârtie Chamoix (o hârtie colorată în masă, în cazul de față având și filigran, ceea ce ne arată că este o comandă specială).

Tirajul cuprinde numeroase litografii color, facsimile, majuscule la început de pagină de culoare roșie. 

Menționăm în mod special paginile 73-76, tipărite pe un carton subțire, de culoare gri, cu două linotipii în sepia, lipite în interiorul textului, reprezentând Hanul Colțea din București. Articolul cuprinde și un act inedit, tradus din greacă, din 1805.

Amintim inscripția din finalul albumului, referitoare la perioada 1915-1927, în care “direcțiunea (revistei) a avut-o d-nul profesor N. Iorga “.

Cuprinsul ne arată că Făgețel reușise să strângă colaboratori celebri: Arghezi, Gârleanu, Iorga, Agârbiceanu, Argetoianu, Crainic etc.

Fiind o publicație de referinta a unui Institut de Arte Grafice, ediția a fost realizată sub îngrijirea pictorul Mircea Olarian, coperta fiind realizată de pictorul   G. Brătescu-Voinești.

Almanahul conține o serie de fotografii de epocă în care este ilustrată activitatea trustului Ramuri din Craiova interbelică. Merita menționată  fotografia de grup „Personalul Institutului de Arte grafice Ramuri”,  în care am numărat 75 de persoane, majoritatea bărbați, purtători de pălărie sau de șapcă, dar si femei si copii, probabil calfe. Fotografia este realizată chiar la intrarea principală a Palatului Ramuri. În Almanah nu am găsit menționat numele fotografului, motiv pentru care putem presupune că fotografiile au fost comandate și  realizate într-unul din atelierele fotografice care au activat în Craiova interbelică.

Consiliul de administrație al Institutului de arte grafice „Ramuri” Societate Anonima era format din: Președinte: C. Jormescu, vice președinte: C.C. Poenaru, Membri: C. Argetoianu, Belisariu N. Câncea, N. Demetrescu-Crețu, M. Nicoara, D-rul N. Isvoranu, C.S. Lozan, N. Comșa, G. Teodoru, C.G. Nicolau, M. Teodoru, C.Ş. Făgețel, C. Petrescu-Bălăcița, A.C. Calotescu; Director, Administrator Delegat, C.Ş. Făgețel

Actul de fundație al Palatului soc. Anonime „Ramuri” este prezentat în facsimil în paginile Almanahului.

„ Cu vrerea tatălui, cu ajutorul Fiului și desăvârșirea Sfântului Duh,

Noi, membrii Consiliului de administrație al INSTITUTULUI de ARTE GRAFICE „RAMURI” S.A., vrând să dam activității noastre mai multă întindere și trăinicie, hotărât-am ca din rodul ostenelii de pană acum să ridicăm O CASA PROPRIE, care să fie bun şi PRIELNIC ADAPOST pentru AVEREA şi munca Societății,

Drept aceia, pe locul fostelor case „Pomul Verde” și potrivit cu planurile întocmite de d. Arhitect IOŢU, executat cu înțelegere și multă bună voință de d-nii Constructori Dalla Barba și Peressutti, început-am astăzi zidirea Casei „Ramuri”, în zilele de mărire ale M.S. REGELUI FERDINAND I-iu și ale M.S. REGINEI MARIA, făuritorii României Mari.

…. cu credința, că în acest colț de tară, zidirea care începe va fi pentru ochi prilej de desfătare, iar pentru suflete izvor de lumină şi înălțare

În anul mântuirii 1920, Iulie 25.”

Almanah Ramuri 1929

Nu ne poate cuprinde decât o mare nostalgie dublată de regrete văzând utilajele moderne și spațiul impecabil în care sunt așezate; iar toate acestea se întâmplau în 1925…

Iată și atelierul unde se efectua culegerea manuală, literă cu literă, a textului.

Un loc aparte era atelierul de gravură în care se realizau frumoasele gravuri care împodobeau almanahurile Ramuri, multe dintre ele fiind color. Dar despre gravuri vom discuta cu altă ocazie.

Procesul tipografic continua în sala de mașini litografice. Litografia este un procedeu de multiplicare a unui desen sau text prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială, calcaroasă.

Ultima etapă era legătoria.

La tipografia Ramuri s-a imprimat și un Abecedar oferit Regelui Mihai.

La parterul Palatului  se afla Librăria Ramuri. Librăria Ramuri a existat şi în perioada comunista, fiind relocata la câteva clădiri distanță la parterul blocului de pe Calea Unirii şi redenumită, o perioada, Librăria „Cartea Rusă”

Acest exemplar a fost tranzacționat, după cum putem constata din ștampila aplicată pe ultima pagină, de Anticariatul Craiova, tranzacția 502/1988, preț de achiziție 50 lei, preț de vânzare 85 lei.

Deducem de aici ca Anticariatul  de stat, comunist,  a practicat  un adaos comercial de 70%, având meritul de a „afișa” in mod transparent acest lucru pe cartea care a făcut obiectul tranzacției.

1940- Fotografia, războiul, restricțiile și cenzura

O prezentare a Revistei Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din România (persoana juridica (Trib. Ilfov S. I COM. Nr. 111/1937) Publicație periodica (Trib. Ilfov S. I COM. Nr. 466/1938 Dos. 1654)- apare de 6 ori pe an; Director Dr. Sp. Constantinescu

În acest număr găsim o serie de articole interesante care vizează preocupări oficiale pentru fotografie în România anului 1940. Astfel, aflăm că inginerul Corneliu Sislistrarianu, vicepreședinte al F.A.R. este profesor de fotografie la Universitatea Muncitorească „ Muncă şi Voe Bună” condusă începând din 1938 de d-l Tudor Vianu. Cursul era targhetat pe „breslele patronilor și lucrătorilor fotografi pentru căpătarea şi împrospătarea cunoștințelor fotografice cât şi pentru punerea la curent a auditorilor cu procedeele moderne ale acestei arte”.

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
ing. Corneliu Sislistrarianu, vicepreședinte al Asociatiei foto-cine-amatorilor din Romania – Revista Fotografia 3/1940 – digitizare photomuse.net 2022

În ton cu vremurile (acest număr apare la mijlocul anului 1940 când încă se „făceau jocurile” în WWII…) și cu cenzura timpului, editorialul revistei se numește sugestiv „Natură moartă” și este semnat de ing. C. Sislistrarianu. Găsim în acest articol detalii în legătură cu „motivul… ideia, linia, lumina şi redarea structurală a materialului” dar si precizări în legătură cu cel mai indicat aparat fotografic, material negativ sau accesorii.  Finalul articolului punctează restricțiile de fotografiere impuse în România anului 1940: „ Astăzi când fotografia în aer liber suferă restricții, amatorul activ poate să găsească surse inepuizabile în studierea obiectelor care ne înconjoară şi cu ajutorul cărora va putea obține imagini frumoase, fără a se teme că va fi stânjenit de vre-o restricție şi cu certitudinea că poate sluji arta fotografică cu tot atâta eficacitate ca şi când şi-ar alege subiectul în cadrul peisajului liber”.

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
fotograf R. Grigorovici- Cernauti; aparat Leica, film Neopresenso, 1940 – Revista Fotografia; digitizare 2022/photomuse.net

Din articolul „ Tehnica măririi fotografiilor (II) „ de căpitan Ioan Șuțu reținem indicația de la cap. 13 Montarea: „ Atașarea probei de caton se poate face cu colturi transparente având avantajul de a putea fi scoasă oricând de pe carton) sau prin lipirea probei de carton cu materiale ce nu prezintă acizi în compoziția lor ca Pelikanol sau Agfacoll.”

Dr. Spiru Constantinescu semnează cu autograf articolul despre „Prima expoziție-volantă a F.A.R”  în care face o radiografie a „amatorismului” fotografic din România anului 1940 explicând în detaliu  în ce registru trebuie interpretat acest termen.

La rubrica „NOTE” citim despre americanul James Robertson, cel dintâi fotoreporter de război. El a luat parte la asediul Sevastopolului din 1854. Cât despre primul reporter fotografic de război de naționalitate germană, acesta a fost August Kampf din Aachen care a luat parte la războiul din 1870-1871.

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
fotograf Al. Grunfeld- Oradea; aparat Avus 9/12, placa Agfa Isochrom, 1940 – Revista Fotografia; digitizare 2022/photomuse.net

Aflam de asemenea din acest număr al revistei ca in 1940 japonezii au îngropat o cutie metalică cu fotografii care urmează a fi scoase la lumină peste 1000 de ani, adică in anul 2940.  Aviz colecționarilor şi căutătorilor de comori!  Cutia conține 2600 de fotografii realizate pe film de format mic, reprezentând familia imperială, personalități politice şi imagini din viața economico-socială (obiceiuri, costume, cultură, artă, sport, meserii). Evenimentul din 1940 a fost prilejuit de sărbătorirea a 2600 ani de la întemeierea Imperiului. Ce s-o fi întâmplat între timp cu această cutie cu prețiozități fotografice? Rămâne să descoperiți răscolind internetul și să constatati dacă este inoxidabilă, dacă necesită tratament periodic de întreținere sau dacă nu cumva, între timp … japonezii s-au răzgândit în legătură cu durata de păstrare a odoarelor fotografice!

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
Revista Fotografia nr. 3/1940, pag.119- digitizare photomuse.net 2022

Pentru că am amintit de cenzură şi restricții, la rubrica „INFORMATIUNI” este interesant de citit noile restricții transmise de comandamentul militar al capitalei:” ART. 18 Este interzis oricărei persoane de a staționa sau circula fără justificare ori în contra masurilor militare, în cazărmi, spitale, depozite sau stabilimente militare, gări, trenuri, debarcadere, rade, aeroporturi, fortificații, convoiuri şi coloane militare, fabrici, uzine, şi orice alte locuri unde autoritățile militare au interzis accesul sau în apropiere de aceste locuri/ ART.26 Persoanele arătate în art. 18 din prezenta ordonanță şi asupra cărora se vor găsi aparate de fotografiat sau filmat, ori instrumente de ridicat schițe, plase de pictură, etc., se vor pedepsi după cum urmează:

  • Cetățenii români, cu munca silnică de la 5 la 25 ani şi degradare civică de la 3 la 10 ani, conform art. 191 si 193 din Codul Penal „Regele Carol al II-lea”.
  • Streinii, cu munca silnică de la 5 la 15 ani şi degradare civilă de la 3 la 10 ani, când nu sunt în serviciul Statului Român, iar când vor fi din cei angajați în serviciul Statului…” .

O altă informație publicată se referă la aspecte organizatorice ale asociației: „Deoarece secretarul Asociației şi o mare parte din comitetul nostru sunt concentrați, cu începere de la 1 Iulie a.c. sediul nostru (din palatul Hotelului Excelsior) va fi închis, pe tot timpul verei, în cursul săptamânei”. Adresa de corespondentă a asociației rămâne în continuare la str. Regală nr. 4, et.1 la domiciliul președintelui Spiru Constantinescu (telefon 3.93.17).

Este interesant a comenta imaginea de pe copertă cu cei doi papagali surprinși într-un PA (plan american), contraplonje. Privită în cheia cenzurii şi e evoluției geopolitice a anului 1940, cei doi papagali Cacadu din fotografie par a întruchipa pe Hitler şi pe Stalin.  Fotografia este însoțită de următorul comentariu subtil, pentru a trece de furcile cenzurii de război: „…. cele doua păsări deși identice, prin poziție şi raport de mărime dă oarecum adâncime spațială şi creiază noțiunea de principal şi subordonat.”

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
1940 nr.3 – Revista Fotografia; digitizare 2022/photomuse.net

 Fotografia este realizată de un fotograf amator din Oradea (Stern Ladislau) şi se numește explicit:  „Papagali”. Este realizată cu un aparat Rolleiflex 4/4, obiectiv Tessar f=6 cm, film Agfa Isopan 17/100 DIN, diaf.8, exp. 1/50, fără filtru, developat în Ortho-Phenilendiamina (Windisch).

PHOTOMUSE.NET stoc fotografic digital romanesc din 2021

Colecțiile tale de fotografie pot fi expuse gratuit și valorizate pe platforma Photomuse.NET, prima platformă românească de stoc foto digital 24/7. Găsești aici detalii în legătură cu pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru a putea vinde fotografie în format digital pe platforma. Photomuse.net  este un start-up din România care își propune să promoveze și să valorizeze în special  fotografia românească și fotografii români fie ei amatori, profesioniști sau artiști.

În mai puțin de 10 minute poți să îți lansezi pe piața internațională fotografiile din colecția personală! Informează-te acum,  fă-ți cont și valorizează-ți munca!

Succes!

Sfaturi practice pentru încărcarea fotografiilor

Suntem un site de vânzări, deci încărcarea unei fotografii e un pic mai anevoioasă decât o postare pe instagram! Trebuie să respectăm reguli legi și reglementari de tot felul, dar odată ce se intră în rutină, lucrurile nu sunt așa de complicate!

  1. Primul pas este să citești termenii și condițiile photomuse.net! Pe scurt convenția este următoare: primești 70% din vânzările tale. Restul de 30% revine photomuse.net pentru comisioane de transfer (nu sunt mici deloc!) și costuri administrative.

Licențele fotografiilor sunt prestabilite (4 la număr). Trebuie să selectezi cel puțin o licență. Eu le bifez pe toate pentru a oferi mai multe opțiuni cumpărătorilor!

Prețul îl fixezi singur (există și opțiunea de a selecta unul dintre prețurile prestabilite), recomand să fie rezonabil, nici prea mic….  nici exagerat! Tu stabilești prețul  maximal pentru licența EXTENDED la dimensiunea RAW (chiar dacă nu oferi la vânzare acest produs), platforma calculează prețul pentru toate perechile licența/dimensiune pe care tu le încarci/selectezi, aplicând corecții procentuale.

2.Dacă te-ai hotărât să încerci photomuse.net trebuie să îți faci  cont de vânzător/contributor pe platformă!

3.Selectează-ți loturi de minim 10 fotografii, pentru a fi eficient!  Încărcarea unei fotografii durează maxim 2-3 minute, dacă ai fotografiile pregătite. Pregătirea unei fotografii presupune și un scurt text pentru descrierea acesteia, pe principiul „ fotografia care nu spune o poveste…..”  Este recomandat ca textul să fie bilingv, scurt si concis: engleză/romană. Un exemplu găsești aici.

4.După câteva sute de experimente pe care le-am făcut, recomand următoarele:

  • Încarcă maxim 2 dimensiuni: S și L  sau S și M; Atenție! Site-ul nu redimensionează fotografiile încărcate, motiv pentru care trebuie să îți dimensionezi fotografiile înainte de a le urca in contul tău de contribuitor; Detalii despre dimensiunile fotografiilor găsești aici. Pentru ca fotografiile tale să fie validate trebuie să respecți dimensiunile indicate!
  • Este mai comod ca in descrierea produsului să postezi „ fotografia este disponibila la cerere în format mai mare”; scapi astfel de multe click-uri pe care trebuie să le faci dacă te ambiționezi să încarci fotografia in mai mult de 2 dimensiuni;
  • Important! Trebuie să încarci o fotografie pentru „ vitrină” . Este vorba despre fotografia care apare pe site, cu watermark-ul aplicat automat. Trebuie să o pregătești la o dimensiune mică, cu următoarele dimensiuni: latura mare 900 px, 72ppi
  • Detalii despre cum recomand să denumești fișierele încărcate găsești aici! O completare: pentru fișierele de „vitrină”  folosesc terminația „ _SV”

5.Atunci când încarci o fotografie, trebuie să bifezi niște câmpuri, e musai!  Acordă atenție maximă! Aplicația te va atenționa! Acestea ajută cumpărătorul să ajungă mai ușor la ceea ce caută, drept urmare respectăm si lozinca  „ clientul nostru…..”;

6.Alocă-ți minim o jumătate de oră pentru a încarcă fotografiile pregătite! Asigura-te că ai o conexiune buna la internet!

Photomuse.net Fotografia este muza mea!

photomuse.net își propune să valorizeze fotografiile tale, este realizat cu pasiune și perseverență și nu în ultimul rând cu dragoste pentru fotografie

Nu știu dacă te-ai gândit vreodată la faptul că ar putea să existe  o fotografie care să îți  fi marcat în mod decisiv viața și cariera. Lucrând să pun pe picioare  Photomuse.net , în 2020 anul de grație al pandemiei, mi-am pus această întrebare  și am constatat că…. da,  pentru mine există o fotografie, doar una singură, pe care o pot considera decisivă, atât pentru cariera mea cat și  pentru viața mea privată.  

Se întâmpla în 1995, eram tânăr absolvent al unei facultăți tehnice și mă procopsisem cu  un post de inginer la teatrul din oraș, datorită  pasiunii mele pentru fotografie.

KALENDE-Revista-a-studentilor-universitatii-din-Craiova-
KALENDE-Revista-a-studentilor-universitatii-din-Craiova-colectia Dorian Delureanu, autograf Alexandru Cârţu

Trec peste amănuntele  boeme din vremurile României postrevoluționare  pentru a vă spune care-i treaba cu fotografia cu pricina.

Ajungem deja pe calea cea bună, la valoare! Cat poate să valoreze o fotografie? Aceasta-i întrebarea!

Fotografia cu pricina, realizată de mine la un spectacol celebru al unui regizor celebru, a fost  publicată în mod total neașteptat într-un săptămânal,  nu mai puțin celebru,  din Franța. Teatrul urma să participe în acel an pentru prima dată la Festivalul de la Avignon.

delureanu theatre photo
le nouvel observateur 1995-festival avignon-theatre craiova-ubu rex-silviu purcarete- foto dorian delureanu

Eram mulțumit, era o fotografie color  pe care o prelucrasem personal într-un  laborator improvizat în biroul pe care îl aveam la  demisolul teatrului.  Plecase  într-un plic din Craiova și ajunsese să fie publicată în prima revistă de știri din Franța anului 1995.   Frumoasa sumă  obținută  pentru această apariție editorială, total neprevăzută, am hotărât să o investesc într-un curs de dezvoltare personală ….. mai exact de fotografie.

delureanu theatre photo
le nouvel observateur 1995-festival avignon-theatre craiova-ubu rex-silviu purcarete- foto dorian delureanu

Pentru asta a trebuit să adaug câteva sute de mărci germane (valuta europeană a vremii) pentru a susține deplasarea  de 10 zile la San Marino International Photomeeting , care urma să se întâmple în septembrie 1995.

In acea perioadă mi-am făcut mulți prieteni fotografi și am căpătat un hobby peren. De fiecare dată când privesc acea  fotografie îmi vin în minte întâmplări diferite din epocă si realizez  că pentru mine fotografia respectivă se comportă ca  o capsulă a timpului.

the-world-of-theatre-2000-edition-delureanu-photo-
the-world-of-theatre-2000-edition-

In toată această perioadă am optat pentru a avea un job care nu are legătură cu fotografia dar  care poate să îmi aducă surse constante de venit, așteptând un moment oportun care să îmi permită să pun în practică năstrușnica ideea de a înființa o  bancă de imagine. In acest timp am fotografiat de plăcere și am încropit o mini colecție de fotografie românească.

Photomuse.net  este un concept despre pasiune și fotografie, despre curaj și implicare pe care l-am pus la cale împreuna cu Cristina Irian și Cezar Popescu, co-fondatori in  start-up pe care l-am înființat în 2019 beneficiind de un grant european.   Este  un proiect  pe care ne-am angajat să îl testam și să îl punem în practică pentru a promova fotografii și fotografia românească, pentru a descoperi și a aduce  „ în piață”  fotografii memorabile.

O fi mult, o fi puțin…. pentru mine sunt 30 de ani cu fotografie, pe care m-am hotărât să ii developez în perioada următoare în „laboratorul” photomuse.net.

Dacă ai citit aceste rânduri este foarte probabil (conform statisticilor Google Analytics…) că prețuiești fotografia și te invit să fii alături de noi în această avanpremieră fotografica românească!

Despre premieră, discutăm atunci când o să trecem  împreună la nivelul următor!  Pană atunci ne străduim să reglam și să optimizăm aspectele  tehnice, imperfecțiunile inerente oricărui început.

Daca ai o cel puțin o fotografie memorabilă și nu vrei să o păstrezi doar pentru tine,  poți să accezi  un loc de Contributor în loja  photomuse.net!

Să avem succes și să ne regăsim sănătoși!

Dorian Delureanu, 2021

We use cookies to give you the best online experience. By agreeing you accept the use of cookies in accordance with our cookie policy.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


In order to use this website we use the following technically required cookies
  • wordpress_test_cookie
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec
  • wordpress_gdpr_allowed_services
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_first_time
  • wordpress_gdpr_first_time_url
  • edduh_hash
  • PHPSESSID
  • IH_JtKqsZpkN
  • edd-currency
  • edd-currency-detected
  • NGVCSHjTinosDwRL
  • FxZOiCpYG
  • UPsVndFSAeou

For perfomance reasons we use Cloudflare as a CDN network. This saves a cookie "__cfduid" to apply security settings on a per-client basis. This cookie is strictly necessary for Cloudflare's security features and cannot be turned off.
  • __cfduid

We are using Stripe payment processor. The cookies set are in order to provide fraud protection.
  • __stripe_sid
  • __stripe_mid
  • m
  • __stripe_
  • _stripeVariation_

Decline all Services
Accept all Services