Fotografii din reviste românești interbelice

text, digitizare: Al. Cîrțu/ D. Delureanu

Pe la 1900, Craiova se afla în plin proces de dezvoltare și era deja un important centru comercial și juridic regional.

In acest context, doi tineri entuziaști, C. Făgețel și D. Tomescu  înființează  la 5 decembrie 1905 revista „Ramuri” și apoi Tipografia Ramuri, zece ani mai târziu (1915). Puțină lume știe că între 1915-1927 revista Ramuri a fost condusă chiar de Nicolae Iorga.

Tipografia Ramuri își va avea sediul în Palatul Ramuri, construit în 1920. Clădirea este în picioare și azi, numai destinația a fost schimbată, găzduind actualul Muzeu de Științe ale Naturii.

Iată câteva fotografii din interior cu luxosul „birou al direcțiunii”

și din sala de conferințe

Fotografiile au fost publicate în Almanahul Ramuri, o raritate  bibliofilă, număr festiv, 1905-1929, tipărit la Craiova. Materialul prezentat a fost scanat din exemplarul numărul 157 ,care face parte din tirajul de 200 de exemplare pe hârtie Chamoix (o hârtie colorată în masă, în cazul de față având și filigran, ceea ce ne arată că este o comandă specială).

Tirajul cuprinde numeroase litografii color, facsimile, majuscule la început de pagină de culoare roșie. 

Menționăm în mod special paginile 73-76, tipărite pe un carton subțire, de culoare gri, cu două linotipii în sepia, lipite în interiorul textului, reprezentând Hanul Colțea din București. Articolul cuprinde și un act inedit, tradus din greacă, din 1805.

Amintim inscripția din finalul albumului, referitoare la perioada 1915-1927, în care “direcțiunea (revistei) a avut-o d-nul profesor N. Iorga “.

Cuprinsul ne arată că Făgețel reușise să strângă colaboratori celebri: Arghezi, Gârleanu, Iorga, Agârbiceanu, Argetoianu, Crainic etc.

Fiind o publicație de referinta a unui Institut de Arte Grafice, ediția a fost realizată sub îngrijirea pictorul Mircea Olarian, coperta fiind realizată de pictorul   G. Brătescu-Voinești.

Almanahul conține o serie de fotografii de epocă în care este ilustrată activitatea trustului Ramuri din Craiova interbelică. Merita menționată  fotografia de grup „Personalul Institutului de Arte grafice Ramuri”,  în care am numărat 75 de persoane, majoritatea bărbați, purtători de pălărie sau de șapcă, dar si femei si copii, probabil calfe. Fotografia este realizată chiar la intrarea principală a Palatului Ramuri. În Almanah nu am găsit menționat numele fotografului, motiv pentru care putem presupune că fotografiile au fost comandate și  realizate într-unul din atelierele fotografice care au activat în Craiova interbelică.

Consiliul de administrație al Institutului de arte grafice „Ramuri” Societate Anonima era format din: Președinte: C. Jormescu, vice președinte: C.C. Poenaru, Membri: C. Argetoianu, Belisariu N. Câncea, N. Demetrescu-Crețu, M. Nicoara, D-rul N. Isvoranu, C.S. Lozan, N. Comșa, G. Teodoru, C.G. Nicolau, M. Teodoru, C.Ş. Făgețel, C. Petrescu-Bălăcița, A.C. Calotescu; Director, Administrator Delegat, C.Ş. Făgețel

Actul de fundație al Palatului soc. Anonime „Ramuri” este prezentat în facsimil în paginile Almanahului.

„ Cu vrerea tatălui, cu ajutorul Fiului și desăvârșirea Sfântului Duh,

Noi, membrii Consiliului de administrație al INSTITUTULUI de ARTE GRAFICE „RAMURI” S.A., vrând să dam activității noastre mai multă întindere și trăinicie, hotărât-am ca din rodul ostenelii de pană acum să ridicăm O CASA PROPRIE, care să fie bun şi PRIELNIC ADAPOST pentru AVEREA şi munca Societății,

Drept aceia, pe locul fostelor case „Pomul Verde” și potrivit cu planurile întocmite de d. Arhitect IOŢU, executat cu înțelegere și multă bună voință de d-nii Constructori Dalla Barba și Peressutti, început-am astăzi zidirea Casei „Ramuri”, în zilele de mărire ale M.S. REGELUI FERDINAND I-iu și ale M.S. REGINEI MARIA, făuritorii României Mari.

…. cu credința, că în acest colț de tară, zidirea care începe va fi pentru ochi prilej de desfătare, iar pentru suflete izvor de lumină şi înălțare

În anul mântuirii 1920, Iulie 25.”

Nu ne poate cuprinde decât o mare nostalgie dublată de regrete văzând utilajele moderne și spațiul impecabil în care sunt așezate; iar toate acestea se întâmplau în 1925…

Iată și atelierul unde se efectua culegerea manuală, literă cu literă, a textului.

Un loc aparte era atelierul de gravură în care se realizau frumoasele gravuri care împodobeau almanahurile Ramuri, multe dintre ele fiind color. Dar despre gravuri vom discuta cu altă ocazie.

Procesul tipografic continua în sala de mașini litografice. Litografia este un procedeu de multiplicare a unui desen sau text prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială, calcaroasă.

Ultima etapă era legătoria.

La tipografia Ramuri s-a imprimat și un Abecedar oferit Regelui Mihai.

La parterul Palatului  se afla Librăria Ramuri. Librăria Ramuri a existat şi în perioada comunista, fiind relocata la câteva clădiri distanță la parterul blocului de pe Calea Unirii şi redenumită, o perioada, Librăria „Cartea Rusă”

Acest exemplar a fost tranzacționat, după cum putem constata din ștampila aplicată pe ultima pagină, de Anticariatul Craiova, tranzacția 502/1988, preț de achiziție 50 lei, preț de vânzare 85 lei.

Deducem de aici ca Anticariatul  de stat, comunist,  a practicat  un adaos comercial de 70%, având meritul de a „afișa” in mod transparent acest lucru pe cartea care a făcut obiectul tranzacției.