Categorie “istoria fotografiei”

Tipografia Ramuri, Craiova, 1914

photomuse.net în documentare la

Biblioteca Aman Craiova- Colecții speciale

Din link în link am ajuns fără să îmi dau seama să răsfoiesc catalogul online al Bibliotecii Aman din Craiova. Veneam pe “autostrada www” direct de la Biblioteca Academiei din București unde căutasem date despre  prima carte românească despre fotografie: Tratat de fotografie, București 1895, auto G. V. Cordea.  Potul l-am găsit  în numărul 3/1939 al revistei interbelice Fotografia pe care am digitizat-o și am pus-o gratuit la dispoziția celor interesați pe platforma Photomuse.net.

După ce am iscodit catalogul online la Bibliotecii Academiei, mi-am propus să testez pe același subiect și potențialul bibliotecii craiovene, despre care știam că deține în depozite o colecție impresionantă de carte veche. 

Surpriza nu a întârziat să apară, am tastat câteva cuvinte cheie stând confortabil la biroul de acasă, timp în care “motorașul” bibliotecii m-a direcționat imediat către perla coroanei: De la fotografie la cinematograf (cu figuri), tipografia Ramuri, 1914.

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Putem spune, până la proba contrarie, ca am identificat prima carte despre fotografie tipărită la Craiova. Autorul este un craiovean despre care  nu aveam nicio informație: Marin Demetrescu. Am dat fuga la Bibliotecă și în câteva minute am primit volumul la sala de lectură iar în alte câteva minute m-am convins că răsfoiesc  un exemplar care, după 108 ani de la apariție, trăiește intens prin informația și stilul prietenos pe care îl adoptă autorul. Marin Demetrescu este la data tipăririi cărții “Profesor la liceul și la gimnaziul militar din Craiova” .  

Citez în continuare câteva fraze din prefața cărții păstrând întocmai ortografia originală de început de secol XX: 

Despre invenții și inventatori: 

“O invențiune nu răsare dintr’odată și întreagă din mintea unui singur cercetător, așa cum se crede de obicei. Telegrafia fără sârmă nu este descoperirea numai a lui Marconi, cinematograful nu se poate pune numai pe seama francezilor Lumiere; iar aeroplanul nu este opera exclusivă a unuia sau altuia dintre numeroșii cuceritori ai aerului. 

Pentru ca o invenție să se închege și să ajungă și folositoare- două lucruri care multă vreme stau departe unul de altul- e nevoie de sforțările migăloase ale unei legiuni de cercetători din toate neamurile mai înaintate. Fiecare din aceștia, aduce, la sfârsitul a zeci de ani de muncă, câte o parte, neînchipuit de mică, din întocmirea care va fi, poate peste un veac ori chiar mai multe, o descoperire. Cu toată mulțimea lucrătorilor, clădirea se ridică încet, materialul adus de fiecare fiind puțin. 

Faptele, care se vor lega într’o invențiune se descopăr izolate, fără să se cunoască și chiar fără să bănuiască, că odată se vor găsi împreună. Numai cu timpul descoperirile singuratice se chiamă, se apropie, se mai schimbă pentru ca să se poată învoi și din îmbinarea lor armonioasă iese ceva nou și util. 

In această îndelungată și necurmată muncă de pregătire și de înfăptuire a unei invențiuni, norocul și nenorocul își au partea lor de amestec. Unii cercetători mai norocoși, izbutesc să iasă în primele rânduri și să-ți lase numele nepieritor; alții, tot atât de harnici și pricepuți, dar nenorocoși, sunt întrecuți de cei dintâi, rămân în umbră ori sunt cu desăvârșire uitați; unul, legănat de visuri îndreptățite de îmbogățire, moare în sărăcie; altul, mai părtinit, are și câștigul bănesc cu toate că darul lui se poate să fi fost mai modest. 

Astfel naște o invenție și așa se face progresul: prin conlucrarea a numeroase străduinți neobosite……” 

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Pentru că Wikipedia nu deține informații, am ajuns tot la Biblioteca Aman unde am găsit o secțiune în care sunt prezentate personalitățile locale care de-a lungul timpului s-au remarcat în domeniul cultural sau științific. Găsim aici numai puțin de 884 personalități care s-au născut în Craiova sau în împrejurimi, care au avut o activitate deosebită în această zonă într-o anumită perioadă a vieții lor, care s-au stabilit în Craiova sau care au învățat la școli prestigioase din Craiova.  

Autorul cărții, profesorul Marin Demetrescu, s-a născut in 1881 la Maglavit și a fost absolvent al Facultății de Farmacie din București.  

Din 1923 pană la sfârșitul vieții, în 1936, s-a preocupat de înființarea și funcționarea unui muzeu de Istorie naturală la Craiova. Mai multe referințe puteți găsi aici

“Ce este și ce poate da fotografia 

Dar de îndată ce se arătă și se desăvârși, iată ce foloase a tras lumea de pe urma ei: 

A dat tuturor, fără deosebire de stare, putința de a-și vedea chipul lor așternut pe o hârtie în linii cu totul asemănătoare. Fixând astfel pentru vecinicie icoana omului trecător pe pământ, nu numai că a apropiat unii de alții pe cei săraci de cei bogați, dar a întins legături între cei ce trăesc încă și cei care nu mai sunt. Răsfoind un album sau privind un portret, cel rămas în viață trăește câteva clipe de amintiri…..

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Prietenoasă cu ori cine s’a îndreptat către ea cu dorința de a o cunoaște, însoțește în călătoriile lui, pe prietenul ei fotograful amator și adună pentru acesta priveliștele cele mai frumoase pe care le-a întâlnit, împodobite, la nevoie, cu unele din culorile lor firești.

In tovărășia microscopului, care a descoperit o lume de făpturi nevăzute de ochi, fotografia a îngăduit învățatului să studieze mai bine aceste ființi printre care avem prieteni și dușmani. 

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914-
Biblioteca Aman Craiova-2022

 

Răspândirea cunoștintelor de orice fel este astăzi mult ușurată prin figurile, care se pun alături ca să dovedească cele ce se afirmă. Cărțile, revistele, jurnalele, sânt pline de imagini pe care dintru întâi lumina le-a desemnat.”

Revenind la cartea tipărită la tipografia Ramuri am remarcat termenii arhaici “mașină de fotografiat” “camera neagră” folosiți într-un limbaj pedagogic colocvial, demn de un blogger contemporan. 

“Cea mai simplă mașină de fotografiat este camera neagră 

Camera neagră- mai zisă și întunecoasă- nu este, cum s’ar crede după nume, o încăpere taincă, fără pic de lumină, în care osândiții sau numai bănuiții să fie puși la chinuri groaznice. Nu e nici măcar o odaie vrăjită, lăcaș al duhurilor rele și spaima vecinilor ori a trecătorilor. Chiar odaia în care locuim se poate schimba într-o cameră neagră dacă lăsăm perdelele, astupăm bine ferestrele ca să facem întuneric și păstrăm numai o mică ferestruică de o palmă pe unde să pătrundă lumina înăuntru… „

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Dacă v-am stârnit curiozitatea în legătură cu prima carte românească de fotografie tipărită la Craiova în 1914, puteți continua lectura aici, pe site-ul Bibliotecii Aman unde veți descoperi lucruri interesante despre tovărășia parafată prin contract dintre Niepce și Daguerre, despre revoluția lui Talbot, cel care a introdus hârtia ca suport fotografic….şi multe altele. Pentru acces la exemplarul digitizat trebuie să vă logaţi cu user şi parola!

Marin Demetrescu –De la fotografie la cinematograf, 1914 Tipografia Ramuri Craiova-
Biblioteca Aman Craiova-2022

Cartea  a fost deja digitizată și urcată în catalogul electronic, prilej cu care mulțumesc personalului bibliotecii Aman din Craiova pentru promptitudinea, operativitatea și deschiderea acordată propunerii de a promova acest volum valoros pentru istoria fotografiei.

Almanahul Ramuri 1929, Craiova

Fotografii din reviste românești interbelice

text, digitizare: Al. Cîrțu/ D. Delureanu

Pe la 1900, Craiova se afla în plin proces de dezvoltare și era deja un important centru comercial și juridic regional.

In acest context, doi tineri entuziaști, C. Făgețel și D. Tomescu  înființează  la 5 decembrie 1905 revista „Ramuri” și apoi Tipografia Ramuri, zece ani mai târziu (1915). Puțină lume știe că între 1915-1927 revista Ramuri a fost condusă chiar de Nicolae Iorga.

Tipografia Ramuri își va avea sediul în Palatul Ramuri, construit în 1920. Clădirea este în picioare și azi, numai destinația a fost schimbată, găzduind actualul Muzeu de Științe ale Naturii.

Iată câteva fotografii din interior cu luxosul „birou al direcțiunii”

și din sala de conferințe

Fotografiile au fost publicate în Almanahul Ramuri, o raritate  bibliofilă, număr festiv, 1905-1929, tipărit la Craiova. Materialul prezentat a fost scanat din exemplarul numărul 157 ,care face parte din tirajul de 200 de exemplare pe hârtie Chamoix (o hârtie colorată în masă, în cazul de față având și filigran, ceea ce ne arată că este o comandă specială).

Tirajul cuprinde numeroase litografii color, facsimile, majuscule la început de pagină de culoare roșie. 

Menționăm în mod special paginile 73-76, tipărite pe un carton subțire, de culoare gri, cu două linotipii în sepia, lipite în interiorul textului, reprezentând Hanul Colțea din București. Articolul cuprinde și un act inedit, tradus din greacă, din 1805.

Amintim inscripția din finalul albumului, referitoare la perioada 1915-1927, în care “direcțiunea (revistei) a avut-o d-nul profesor N. Iorga “.

Cuprinsul ne arată că Făgețel reușise să strângă colaboratori celebri: Arghezi, Gârleanu, Iorga, Agârbiceanu, Argetoianu, Crainic etc.

Fiind o publicație de referinta a unui Institut de Arte Grafice, ediția a fost realizată sub îngrijirea pictorul Mircea Olarian, coperta fiind realizată de pictorul   G. Brătescu-Voinești.

Almanahul conține o serie de fotografii de epocă în care este ilustrată activitatea trustului Ramuri din Craiova interbelică. Merita menționată  fotografia de grup „Personalul Institutului de Arte grafice Ramuri”,  în care am numărat 75 de persoane, majoritatea bărbați, purtători de pălărie sau de șapcă, dar si femei si copii, probabil calfe. Fotografia este realizată chiar la intrarea principală a Palatului Ramuri. În Almanah nu am găsit menționat numele fotografului, motiv pentru care putem presupune că fotografiile au fost comandate și  realizate într-unul din atelierele fotografice care au activat în Craiova interbelică.

Consiliul de administrație al Institutului de arte grafice „Ramuri” Societate Anonima era format din: Președinte: C. Jormescu, vice președinte: C.C. Poenaru, Membri: C. Argetoianu, Belisariu N. Câncea, N. Demetrescu-Crețu, M. Nicoara, D-rul N. Isvoranu, C.S. Lozan, N. Comșa, G. Teodoru, C.G. Nicolau, M. Teodoru, C.Ş. Făgețel, C. Petrescu-Bălăcița, A.C. Calotescu; Director, Administrator Delegat, C.Ş. Făgețel

Actul de fundație al Palatului soc. Anonime „Ramuri” este prezentat în facsimil în paginile Almanahului.

„ Cu vrerea tatălui, cu ajutorul Fiului și desăvârșirea Sfântului Duh,

Noi, membrii Consiliului de administrație al INSTITUTULUI de ARTE GRAFICE „RAMURI” S.A., vrând să dam activității noastre mai multă întindere și trăinicie, hotărât-am ca din rodul ostenelii de pană acum să ridicăm O CASA PROPRIE, care să fie bun şi PRIELNIC ADAPOST pentru AVEREA şi munca Societății,

Drept aceia, pe locul fostelor case „Pomul Verde” și potrivit cu planurile întocmite de d. Arhitect IOŢU, executat cu înțelegere și multă bună voință de d-nii Constructori Dalla Barba și Peressutti, început-am astăzi zidirea Casei „Ramuri”, în zilele de mărire ale M.S. REGELUI FERDINAND I-iu și ale M.S. REGINEI MARIA, făuritorii României Mari.

…. cu credința, că în acest colț de tară, zidirea care începe va fi pentru ochi prilej de desfătare, iar pentru suflete izvor de lumină şi înălțare

În anul mântuirii 1920, Iulie 25.”

Almanah Ramuri 1929

Nu ne poate cuprinde decât o mare nostalgie dublată de regrete văzând utilajele moderne și spațiul impecabil în care sunt așezate; iar toate acestea se întâmplau în 1925…

Iată și atelierul unde se efectua culegerea manuală, literă cu literă, a textului.

Un loc aparte era atelierul de gravură în care se realizau frumoasele gravuri care împodobeau almanahurile Ramuri, multe dintre ele fiind color. Dar despre gravuri vom discuta cu altă ocazie.

Procesul tipografic continua în sala de mașini litografice. Litografia este un procedeu de multiplicare a unui desen sau text prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială, calcaroasă.

Ultima etapă era legătoria.

La tipografia Ramuri s-a imprimat și un Abecedar oferit Regelui Mihai.

La parterul Palatului  se afla Librăria Ramuri. Librăria Ramuri a existat şi în perioada comunista, fiind relocata la câteva clădiri distanță la parterul blocului de pe Calea Unirii şi redenumită, o perioada, Librăria „Cartea Rusă”

Acest exemplar a fost tranzacționat, după cum putem constata din ștampila aplicată pe ultima pagină, de Anticariatul Craiova, tranzacția 502/1988, preț de achiziție 50 lei, preț de vânzare 85 lei.

Deducem de aici ca Anticariatul  de stat, comunist,  a practicat  un adaos comercial de 70%, având meritul de a „afișa” in mod transparent acest lucru pe cartea care a făcut obiectul tranzacției.

1940- Fotografia, războiul, restricțiile și cenzura

O prezentare a Revistei Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din România (persoana juridica (Trib. Ilfov S. I COM. Nr. 111/1937) Publicație periodica (Trib. Ilfov S. I COM. Nr. 466/1938 Dos. 1654)- apare de 6 ori pe an; Director Dr. Sp. Constantinescu

În acest număr găsim o serie de articole interesante care vizează preocupări oficiale pentru fotografie în România anului 1940. Astfel, aflăm că inginerul Corneliu Sislistrarianu, vicepreședinte al F.A.R. este profesor de fotografie la Universitatea Muncitorească „ Muncă şi Voe Bună” condusă începând din 1938 de d-l Tudor Vianu. Cursul era targhetat pe „breslele patronilor și lucrătorilor fotografi pentru căpătarea şi împrospătarea cunoștințelor fotografice cât şi pentru punerea la curent a auditorilor cu procedeele moderne ale acestei arte”.

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
ing. Corneliu Sislistrarianu, vicepreședinte al Asociatiei foto-cine-amatorilor din Romania – Revista Fotografia 3/1940 – digitizare photomuse.net 2022

În ton cu vremurile (acest număr apare la mijlocul anului 1940 când încă se „făceau jocurile” în WWII…) și cu cenzura timpului, editorialul revistei se numește sugestiv „Natură moartă” și este semnat de ing. C. Sislistrarianu. Găsim în acest articol detalii în legătură cu „motivul… ideia, linia, lumina şi redarea structurală a materialului” dar si precizări în legătură cu cel mai indicat aparat fotografic, material negativ sau accesorii.  Finalul articolului punctează restricțiile de fotografiere impuse în România anului 1940: „ Astăzi când fotografia în aer liber suferă restricții, amatorul activ poate să găsească surse inepuizabile în studierea obiectelor care ne înconjoară şi cu ajutorul cărora va putea obține imagini frumoase, fără a se teme că va fi stânjenit de vre-o restricție şi cu certitudinea că poate sluji arta fotografică cu tot atâta eficacitate ca şi când şi-ar alege subiectul în cadrul peisajului liber”.

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
fotograf R. Grigorovici- Cernauti; aparat Leica, film Neopresenso, 1940 – Revista Fotografia; digitizare 2022/photomuse.net

Din articolul „ Tehnica măririi fotografiilor (II) „ de căpitan Ioan Șuțu reținem indicația de la cap. 13 Montarea: „ Atașarea probei de caton se poate face cu colturi transparente având avantajul de a putea fi scoasă oricând de pe carton) sau prin lipirea probei de carton cu materiale ce nu prezintă acizi în compoziția lor ca Pelikanol sau Agfacoll.”

Dr. Spiru Constantinescu semnează cu autograf articolul despre „Prima expoziție-volantă a F.A.R”  în care face o radiografie a „amatorismului” fotografic din România anului 1940 explicând în detaliu  în ce registru trebuie interpretat acest termen.

La rubrica „NOTE” citim despre americanul James Robertson, cel dintâi fotoreporter de război. El a luat parte la asediul Sevastopolului din 1854. Cât despre primul reporter fotografic de război de naționalitate germană, acesta a fost August Kampf din Aachen care a luat parte la războiul din 1870-1871.

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
fotograf Al. Grunfeld- Oradea; aparat Avus 9/12, placa Agfa Isochrom, 1940 – Revista Fotografia; digitizare 2022/photomuse.net

Aflam de asemenea din acest număr al revistei ca in 1940 japonezii au îngropat o cutie metalică cu fotografii care urmează a fi scoase la lumină peste 1000 de ani, adică in anul 2940.  Aviz colecționarilor şi căutătorilor de comori!  Cutia conține 2600 de fotografii realizate pe film de format mic, reprezentând familia imperială, personalități politice şi imagini din viața economico-socială (obiceiuri, costume, cultură, artă, sport, meserii). Evenimentul din 1940 a fost prilejuit de sărbătorirea a 2600 ani de la întemeierea Imperiului. Ce s-o fi întâmplat între timp cu această cutie cu prețiozități fotografice? Rămâne să descoperiți răscolind internetul și să constatati dacă este inoxidabilă, dacă necesită tratament periodic de întreținere sau dacă nu cumva, între timp … japonezii s-au răzgândit în legătură cu durata de păstrare a odoarelor fotografice!

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
Revista Fotografia nr. 3/1940, pag.119- digitizare photomuse.net 2022

Pentru că am amintit de cenzură şi restricții, la rubrica „INFORMATIUNI” este interesant de citit noile restricții transmise de comandamentul militar al capitalei:” ART. 18 Este interzis oricărei persoane de a staționa sau circula fără justificare ori în contra masurilor militare, în cazărmi, spitale, depozite sau stabilimente militare, gări, trenuri, debarcadere, rade, aeroporturi, fortificații, convoiuri şi coloane militare, fabrici, uzine, şi orice alte locuri unde autoritățile militare au interzis accesul sau în apropiere de aceste locuri/ ART.26 Persoanele arătate în art. 18 din prezenta ordonanță şi asupra cărora se vor găsi aparate de fotografiat sau filmat, ori instrumente de ridicat schițe, plase de pictură, etc., se vor pedepsi după cum urmează:

  • Cetățenii români, cu munca silnică de la 5 la 25 ani şi degradare civică de la 3 la 10 ani, conform art. 191 si 193 din Codul Penal „Regele Carol al II-lea”.
  • Streinii, cu munca silnică de la 5 la 15 ani şi degradare civilă de la 3 la 10 ani, când nu sunt în serviciul Statului Român, iar când vor fi din cei angajați în serviciul Statului…” .

O altă informație publicată se referă la aspecte organizatorice ale asociației: „Deoarece secretarul Asociației şi o mare parte din comitetul nostru sunt concentrați, cu începere de la 1 Iulie a.c. sediul nostru (din palatul Hotelului Excelsior) va fi închis, pe tot timpul verei, în cursul săptamânei”. Adresa de corespondentă a asociației rămâne în continuare la str. Regală nr. 4, et.1 la domiciliul președintelui Spiru Constantinescu (telefon 3.93.17).

Este interesant a comenta imaginea de pe copertă cu cei doi papagali surprinși într-un PA (plan american), contraplonje. Privită în cheia cenzurii şi e evoluției geopolitice a anului 1940, cei doi papagali Cacadu din fotografie par a întruchipa pe Hitler şi pe Stalin.  Fotografia este însoțită de următorul comentariu subtil, pentru a trece de furcile cenzurii de război: „…. cele doua păsări deși identice, prin poziție şi raport de mărime dă oarecum adâncime spațială şi creiază noțiunea de principal şi subordonat.”

Revista Asociației F.A.R. a foto-cine-amatorilor din Romania nr. 3/1940
1940 nr.3 – Revista Fotografia; digitizare 2022/photomuse.net

 Fotografia este realizată de un fotograf amator din Oradea (Stern Ladislau) şi se numește explicit:  „Papagali”. Este realizată cu un aparat Rolleiflex 4/4, obiectiv Tessar f=6 cm, film Agfa Isopan 17/100 DIN, diaf.8, exp. 1/50, fără filtru, developat în Ortho-Phenilendiamina (Windisch).

PHOTOMUSE.NET stoc fotografic digital romanesc din 2021

Colecțiile tale de fotografie pot fi expuse gratuit și valorizate pe platforma Photomuse.NET, prima platformă românească de stoc foto digital 24/7. Găsești aici detalii în legătură cu pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru a putea vinde fotografie în format digital pe platforma. Photomuse.net  este un start-up din România care își propune să promoveze și să valorizeze în special  fotografia românească și fotografii români fie ei amatori, profesioniști sau artiști.

În mai puțin de 10 minute poți să îți lansezi pe piața internațională fotografiile din colecția personală! Informează-te acum,  fă-ți cont și valorizează-ți munca!

Succes!

Revista interbelică FOTOGRAFIA

Continuăm să prezentăm în cele ce urmează activitatea photomuse.net de digitizare a publicației interbelice a Asociației Fotografilor Amatori Romani.  In numărul 1 din 1936 cititorii găsesc  informații organizatorice importante, de ultimă oră. Comitetul asociației  anunță schimbarea modului de prezentare a revistei, începând cu acest număr tiparul fiind executat la Institutul de Arte Grafice și Editura „MARVAN” S.A.R. București, publicația apărând  sub denumirea „Fotografia” , fiind singura publicație de specialitate din țară. Tot din acest număr aflăm că  Asociația dispune acum de un sediu propriu în București, strada Biserica Enei nr. 14,  unde membrii asociației pot consulta zilnic  între orele 16,30-20,30 numeroasele reviste fotografice primite din străinătate. Ședințele asociației au loc de doua ori pe lună în sala de sus a restaurantului Elveția din str. Câmpineanu 8.

Adunarea generală a asociației FAR alege în 23 februarie 1936 un nou comitet. Președinte este doctorul Spiru Constantinescu al cărui hobby pentru fotografie va continua și în perioada comunistă, fiind unul dintre membrii fondatori ai AAFR, Asociației Artiștilor Fotografi din Romania.

Din comitet mai fac parte: avocatul A. Gorsky- vicepreședinte,  inginerul C. Silistrarianu- casier, Emil Agalidi- secretar general, profesorul Ștefănescu- contabil, inginerul N. Tomescu- bibliotecar, C. Dănciulescu, Otto Kestler, N. Rosetti-Bălănescu și inginerul A. Drăgănescu în comisia de cenzori, precum și membrii: Ady Călinescu, inginerul Corlăteanu, Sever Cernescu, B. Iscovici, inginerul Spirescu,  Em. Nancovici şi C. Kestenbaum. Obținerea personalității juridice a asociației reprezintă in continuare un deziderat pentru comitetul de conducere.

La rubrica recenzii găsim lista revistelor de specialitate primite la schimb în redacție, reviste care puteau fi consultate de către membrii asociației la noul sediu din București str. Biserica Enei nr. 14.  Astfel cititorii interesați aveau la dispoziție reviste din SUA, Anglia, Austria, Australia, Belgia, Cehoslovacia, Franța, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Spania, Suedia și Ungaria. Aflăm de asemenea faptul că în epocă mai circula și Revista Fotografică Română (pentru profesioniști). O serie de publicații din țară erau de asemenea disponibile la biblioteca asociației fiind primite pe baza de reciprocitate. Astfel fotografii amatori din FAR erau în relații de amiciție cu redacțiile:  Aero-Sport Magazin București, Arhivele Olteniei Craiova, Buletinul Oficiului National de Turism București, Cercetașul din Arad, Familia din Oradea, Luceafărul din Timișoara, Viața Ilustrată Sibiu, Ziarul Științelor și al Călătoriilor București.

La rubrica Expoziții, Saloane, Concursuri  găsim o informație interesantă: apelul făcut de către  revista  pariziană Arts et Métiers graphiques în vederea selectării fotografiilor care vor fi publicate în  albumul „Photographie 1937”. Aflăm astfel că fotografii amatori din Romania puteau să trimită fotografii la Paris pentru a fi publicate în albumul menționat mai sus. Nu știm dacă și câți concetățeni pasionați de fotografie s-au încumetat să-si expedieze fotografiile pentru a fi publicate, dar  astăzi, după 85 de ani, aruncând o privire sumară aici https://josefchladek.com/book/arts_et_metiers_graphiques_-_photographie_1937  constatăm că  în albumul cu pricina sunt peste 50 de nume, unul si unul…… drept urmare  nu vă răpesc plăcerea de a le descoperi!

 Revenind la Fotografiile Noaste, remarcăm fotografia „La târg” a  lui   O.Tittel din Buhuși care obține  „ o oarecare lipsa de preciziune a contururilor ….voită”, folosind un filtru Duto

Oscar Barnack, inventatorul aparatului foto Leica, a murit la data de 16 ianuarie 1936 la câteva zile după ce își serbase jubileul de 25 de ani de conlucrare la casa Ernst Leitz din Wetzlar. Știrea este publicata la pagina 27 a revistei.

Sponsorii revistei, reprezentați în Romania ai unor firme de prestigiu precum Leica, Agfa, Otto Perutz, Mimosa sau a unor  studiouri fotografice autohtone, sunt prezenți şi ei cu reclame care mai de care, numai bune de studiu pentru de interesați de design si arte grafice.

 Spor la lectura!

Prin intermediul platformei photomuse.net digitizam și punem în premieră la dispoziția publicului general, la secțiunea FREE DOWNLOAD/DESCARCARE GRATUITA, aceste tipărituri românești rare aflate în colecția Photomuse.

Doctoratele, amatorii și fotografia

1935-Fotografi din Cluj își fac intrarea în FAR

De curând am digitizat și am publicat pe photomuse.net la secțiunea descărcare gratuită un nou număr al Buletinului Asociației fotografilor amatori români.  Este vorba despre nr.5/1935 tipărit la atelierele Tipografiei „Olimpul” din București, strada Olimp nr. 42. 

Digitizarea conține toate cele 32 file ale revistei. Regăsim și în acest număr tradiționalele reclame la produse, aparatură și servicii fotografice, reclame care cel mai probabil au diminuat efortul financiar al proaspetei asociații a fotografilor amatori din Romania în salutara întreprindere de a tipări această  publicație dedicată amatorilor de fotografie.

Răsfoim împreună aici câteva pagini ale acestui număr pentru a vedea cine sunt „amatorii” care se încumetă să publice fotografie, cu acest apelativ,  în anul de grație 1935.

În rezumat, un grup de 10 profesori, doctori, ingineri…..și  combinații între aceste titluri, sunt fotografii amatori prezentați în numărul  din septembrie-octombrie 1935 al buletinului FAR.

Iată numele lor:  Dir. N. Forgacs, Dr. Valer Pușcariu, ing. Nicolae Jambor, prof. Dr. Victor Stanciu, Dr. Traian Nichiciu, Ludovic Krobl,  Ludovic Orban,  Dr. Leon Prodan, Dr. Fr. Veres , Dr. ing. Otto Manouschek.

Din păcate, informațiile prezente în acest moment în mediul online despre acești fotografi amatori din Transilvania anului 1935 sunt extrem de limitate, la fel și timpul nostru de a hoinari prin www. Drept pentru care o să va prezint fotografia favorită din acest număr și o să încheiem articolul cu câteva sfaturi extrem de simpatice de la rubrica „Noutăți” …. mai precis noutățile anului 1935!

Dintre toate fotografiile publicate mi-a atras atenția acest instantaneu cu un personaj în umbra, o rețea metalică și niște clădiri înalte pe fundal. Este fotografia „Podul Brooklin” realizata de dr. Leon Prodan. Sa fie un selfie? Despre fotograf (în speranța ca nu e o coincidenta de nume…) am găsit câteva informații interesante publicate pe site-ul liceului Gheorghe Șincai din Baia Mare la secțiunea personalități.  De aici aflam ca în 1935, data realizării fotografiei,  „amatorul” avea 33 de ani iar pe parcursul celor 82 ani de viață și-a adăugat titlurile de doctor în medicină și profesor la University of Boston.

Cât despre restul „amatorilor” enumerați mai sus, vă invit la studiu individual și, de ce nu,  la o temă de  lucrare de doctorat care să prezinte „amatorii” fotografi interbelici din Romania, fie ei profesori, medici, doctori, doctoranzi sau simpli ingineri. Atenție la plagiat!

Prin intermediul platformei photomuse.net digitizam și punem în premieră la dispoziția publicului general, la secțiunea FREE DOWNLOAD/DESCARCARE GRATUITA, aceste tipărituri românești rare aflate în colecția Photomuse.

Reclamele foto în publicații românești interbelice- I

Buletinul Asociației fotografilor amatori români apărea în 1935 și era tipărit la atelierele Tipografiei „Olimpul” din București, strada Olimp nr. 42.  

Prin intermediul platformei photomuse.net digitizam și punem în premieră la dispoziția publicului general, la secțiunea FREE DOWNLOAD/DESCARCARE GRATUITA, aceste tipărituri românești rare aflate în colecția Photomuse.

Fiecare număr al Buletinului conține  câteva pagini cu reclame: laboratoare foto, magazine de profil, produse și aparate fotografice. Acest aspect poate prezenta interes pentru cei care studiază perioada interbelică a României și domenii precum viața comercială, atelierele fotografice, istoria fotografiei românești sau  tipar și grafică interbelică…. precum și pentru cei pur și simplu curioși!

Cităm în continuare câteva informații interesante culese din  reclamele  foto ale timpului publicate în acest număr Buletinul Asociației fotografilor amatori români :

Foto Omnia s.a.r.- specialitate Leica; Laborator ultra modern

Foto Sport s.a.r. – Articole fotografice pentru amatori și profesioniști, Calea Victoriei 60, Str. Câmpineanu 6

Kodak SA București- Kodak Retina 5625 lei cu Compur pana la 1/300 sec: Retina este un aparat minunat, care dă același rezultate ca şi un aparat de patru ori mai scump;

Agfa ISOCHROM; Gevaert Express Superchrom

Gevaert- Filmul cunoscătorilor din toate tarile de pe glob

CODERE- Companie de reprezentante str. Doamnei 1

PERUTZ- Placi: Braunsiegel, Persenso, Peromnia/ultrasensibile, ortochromatice, panchromatice

Filme: Persenso, Perpantic, Peromnia/ultrasensibile, rectepanchromatice

Uni-foto- W.Weiss, București str. Regala 10-  singurul laborator care poate face din lucrările amatorilor piese de expoziție

LIBRARIA ALCALAY, Calea Victoriei 27, secțiunea fotografică- primește pentru developat, copiat și reproduceri; execuție artistică; asortiment complect cu aparate și accesorii fotografice din toate mărcile renumite.

ERNST LEITZ-WETZLAR- Noul Leica III A- Aparatul Leica, perfecționat iarăși, stă ca întotdeauna în fruntea aparatelor de amatori

Mimosa- Extrema Film- A.G. Dresden 21

FOTO-MAGAZIN/ N. Bondy- Conștiincios, prompt, artistic, convenabil/ Bine asortat! Lucrări de laborator impecabile, București Calea Victoriei 30 colt B-dul Carol 2 sub Cafeul Luvru

SOTERO s.a.r. fost GIBSON- Contax Zeiss-Icon şi Super-Nettel/ Daca aveți dificultăți în a obține lămuriri, prospecte etc., atunci adresați-vă direct concesionarului exclusiv pentru România, Piața Cogălniceanu 8;

Eho-Box- Deși e aparatul începătorului, totuși e un aparat de calitate. Ideal pentru amatorul lipsit de cunoștințe, care obține cu acest aparat, fotografii frumoase și bine puse la punct. La fiecare aparat un manual instructiv gratuit

Oul și istoria fotografiei

Albumen process/Albumen print/ Silver albumen process/Albumen silver print/ Fotografia cu liant de albumină (albuș de ou)

Fotografia clasică, cea care se obține cu ajutorul unor substanțe chimice, are în portofoliu peste 150 procedee (procese/tehnici). Cea mai importantă bibliografie referitoare la descrierea proceselor, păstrarea și conservarea fotografiilor și a negativelor  am găsit-o peste ocean la instituții de prestigiu precum  GCI (Getty Conservation Institute) sau National Gallery of Art Washington. În legătură cu subiectul recuperării, păstrării, conservării și restaurării patrimoniului fotografic, în Romania putem spune cu indulgență că suntem la început de drum, fiind limitați, nu în ultimul rând, de constrângeri bugetare și o înțelegere limitată a urgenței și  importanței fenomenului.

Revenind la subiectul enunțat în titlu, este de reținut faptul că Louis Désiré Blanquart-Evrard (inventator, fotograf si editor cu abilități de comerciant)  a prezentat  Academiei Franceze de științe la data de 27 mai 1850 o tehnică fotografică care utiliza albușul de ou. Consacrată astăzi în lumea anglo-saxonă sub denumirea “Albumen Silver Print “–ASP, în traducere liberă…. fotografia cu liant de albumină,  această tehnică  a dominat fotografia de artă și fotografia comercială în a doua jumătate a secolului al XIX-lea fiind cel mai  adesea folosită pentru realizarea de fotografii in format CDV (“Carte-de-visite”)  si CAB (“Cabinet card”). Tehnica ASP permitea o  imagine mai clară și o gamă mai variată de tonuri decât predecesoarea, “salted paper print”. Ambele procese utilizează pentru formarea imaginii preponderent energia razelor solare, chimicalele folosite și reacțiile chimice aferente fiind unele simple, elementare.

Utilizarea albușului de ou m-a dus cu gândul la  rețeta de fabricare a bezelelor, în care zahărul este înlocuit cu … sare (clorura de sodiu). Apare inevitabil întrebarea: Oare care a fost prima invenție, bezeaua sau fotografia pe bază de  albuș de ou? Avertisment: nu încercați să faceți acasă bezele „fotosensibile”, este foarte probabil să nu obțineți rezultatul scontat !

 Tehnica ASP presupune practic  acoperirea hârtiei cu un amestec de clorură de amoniu sau sodiu și albuș (albuș de ou fermentat, adesea cu acid acetic adăugat). După uscare, hârtia este introdusă într-o baie de azotat de argint pentru a-i conferi sensibilitatea la lumină. Apoi este uscată a doua oară și este plasată într-o ramă care îi permite să vină în contact direct cu negativul sau să fie  expusă la lumina soarelui pentru a fi impresionată direct, eventual printr-un dispozitiv tip cameră obscură (aparat de fotografiat). După expunere, hârtia este clătită în apă pentru a spăla excesul de săruri de argint și, de obicei, este scufundată într-o soluție de tonifiere ce conține aur și spălată din nou. În cele din urmă, este plasată într-o baie de fixare, de obicei tiosulfat de sodiu, spălată din nou și apoi  fotografia este pusă  la uscat.

Reținem faptul că albușul de ou este liantul care susține stratul fotosensibil făcând legătura dintre acesta și  fibrele de hârtie care constituie suportul imaginii finale.  În vederea obținerii unui produs final cât mai atractiv pentru clientelă, începând cu anii 1880, cele mai multe fotografii cu liant de albumină au fost lustruite mecanic. În epocă pe la 1890 era utilizată și hârtia fotografică  mată  care era obținută utilizând maranta (Maranta arundinacea/arrowroot/  obedience plant), o plantă exotică bogată în amidon al cărui extract era adăugat în liantul de albumină. Deoarece stratul de albumină se contractă în timpul uscării, pentru a preveni scorojirea suportului subțire de hârtie, acesta era lipit de obicei pe plăci de carton mai gros.

Principala vulnerabilitate a acestui procedeu fotografic este tendința de estompare în timp a detaliilor, de la exterior la interior. De asemenea stratul de albuș de ou este predispus în timp la crăpături.

Condițiile de microclimat local sunt foarte importante pentru păstrarea în bune condiții a colecțiilor de fotografii argentice. Cei mai importanți parametri de microclimat care influențează în timp fotografiile vechi sunt  umiditatea și temperatura la care se adaugă o serie de alte condiții de protecție si depozitare. Photomuse Image oferă servicii și consultanță de specialitate în acest domeniu.

Fotografiile care însoțesc acest articol fac parte din colecția de fotografie istorică a Photomuse, sunt realizate într-un studio din SUA, probabil la sfârșitul sec. XIX (foto 2-text timbru sec: A. PIETROSIMONE/ STUDIO/ NEW HAVEN CONN.) fiind reprezentative pentru a ilustra modul în care se comportă în timp fotografiile păstrate în condiții improprii.

Pentru cititorii de limba engleza care doresc sa se documenteze în legătura cu acest subiect recomand acest articol.

We use cookies to give you the best online experience. By agreeing you accept the use of cookies in accordance with our cookie policy.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


In order to use this website we use the following technically required cookies
  • wordpress_test_cookie
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec
  • wordpress_gdpr_allowed_services
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_first_time
  • wordpress_gdpr_first_time_url
  • edduh_hash
  • PHPSESSID
  • IH_JtKqsZpkN
  • edd-currency
  • edd-currency-detected
  • NGVCSHjTinosDwRL
  • FxZOiCpYG
  • UPsVndFSAeou

For perfomance reasons we use Cloudflare as a CDN network. This saves a cookie "__cfduid" to apply security settings on a per-client basis. This cookie is strictly necessary for Cloudflare's security features and cannot be turned off.
  • __cfduid

We are using Stripe payment processor. The cookies set are in order to provide fraud protection.
  • __stripe_sid
  • __stripe_mid
  • m
  • __stripe_
  • _stripeVariation_

Decline all Services
Accept all Services